Muzeograful Cristian-Oliviu Gaidoș a lansat un apel public pentru salvarea de la demolare a Gării Belinț, precum și a stațiilor de apă din Topolovățu Mare și Lugoj. Clădirile ar urma să fie puse la pământ în cadrul proiectului privind modernizarea liniei feroviare Caransebeș – Timișoara – Arad.
„Sub umbrela acestei modernizări, Sucursala Regională de Căi Ferate Timișoara (SRCF Timișoara), împreună cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, intenționează să demoleze o serie de clădiri feroviare istorice care fac parte din patrimoniul industrial al Banatului. Pe tronsonul Lugoj–Timișoara Est urmează să fie demolate patru gări trainice, din cărămidă, construite între 1875-1876: Remetea Mare, Recaș, Topolovățu Mare și Belinț. De asemenea, sunt vizate și stațiile istorice de alimentare cu apă din Topolovățu Mare și Lugoj, folosite odinioară pentru alimentarea locomotivelor cu aburi. Linia Timișoara–Orșova a fost realizată între 1875 și 1878 de Societatea privilegiată austriacă de căi ferate (StEG), sub coordonarea directorului August W. de Serres, fiind una dintre cele mai importante investiții feroviare din Banat. Secțiunea Timișoara–Lugoj–Caransebeș (100 km) a fost dată în folosință, dupa 1o luni de la începerea lucrărilor, pe 22 octombrie 1876 și a inclus: 10 gări, 52 de cantoane și două poduri, peste Bega și Timiș. În urma lucrărilor de electrificare a liniei din 1974, o parte dintre clădiri au fost modificate sau reconstruite (Lugoj – gară recent demolata!). Tocmai de aceea, puținele obiective care au supraviețuit până astăzi reprezintă mărturii valoroase ale unei etape definitorii pentru dezvoltarea industrială a Banatului”, a afirmat Cristian-Oliviu Gaidoș, muzeograf și istoric de artă la Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj.
Muzeograful susține că noile gări care vor fi realizate de către CFR nu reflectă identitatea culturală a Banatului.
„Noile gări, reduse la volume banale ce amintesc de niște «cutii de chibrituri», trădează o arhitectură rece și standardizată, executată din tablă, panouri sandwich și tâmplărie din PVC sau aluminiu, fără nicio preocupare pentru contextul istoric. Deși funcționale, aceste clădiri au un impact vizual puternic asupra peisajului rural și nu reflectă identitatea culturală a Banatului, fragmentând ambientul tradițional și înlocuind reperele istorice (gările austro-ungare) cu o arhitectură generică. CFR invocă motive de siguranță și costuri ridicate pentru reabilitare. Totuși, din planurile de situație, pe care le-am studiat, reiese că vechile clădiri nu se suprapun cu noile construcții, astfel încât demolarea lor nu este justificată”, a declarat Cristian-Oliviu Gaidoș.
În final, muzeograful a făcut un apel public ca măcar gara Belinț, precum și stațiile de apă din Topolovățu Mare și Lugoj să fie salvate, iar ulterior restaurate cu bani europeni.
„Facem un apel public ca măcar gara Belinț — cea mai bine conservată și păstrând elemente originale de arhitectură (volumul corpului central, organizarea interioară, sala de așteptare, o parte din ancadramentele ușilor) precum și stațiile de apă din Topolovățu Mare și Lugoj să fie salvate. Aceste imobile ar putea fi preluate în administrare de autoritățile locale, restaurate prin accesarea fondurilor europene și valorificate ca repere de patrimoniu industrial, mărturii autentice și inegalabile ale uneia dintre cele mai importante linii feroviare construite în Banat: Timișoara–Orșova (1875–1878)”, a semnalat Cristian-Oliviu Gaidoș.
