În plenul de astăzi al Consiliului Județean Timiș, toată atenția a fost îndreptată către finanțarea proiectelor culturale, mai ales după ce Primăria Timișoara a eliminat din prioritățile sale, programul anual de finanțare a activităților culturale.
În aceste condiții, CJ Timiș a avut o suprasolicitare de 12 ori a sumei pe care instituția a pus-o la dispoziție, o valoare majorată cu două treimi față de anul trecut.
„Ca în fiecare an, evident că apar nemulțumiri din partea celor care nu au obținut finanțare. Spre deosebire de anii precedenți, pentru a nu mai exista discuții, noi am dorit să nu mai finanțăm cu sume derizorii cât mai multe proiecte și ne-am asumat că vor fi doar o anumită parte, pentru că am dorit să finanțăm cu sume mai consistente. De aceea, din cele peste 350 de proiecte care au fost depuse, 220, aproximativ 60%, au primit finanțare, față de 80-90% cât primeau de obicei. În consecință, proporția proiectelor respinse a fost mult mai mare față de dățile anterioare, lucru care explică și nemulțumirile apărute”, spune Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș.
Există totuși șanse de finanțare chiar și pentru proiectele respinse, operatorii culturali fiind îndrumați către programul de finanțare a proiectelor din cadrul Timișoara – Capitală Europeană a Culturii, care va fi lansat la Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș.
Alin Nica a clarificat și problema criteriului de evaluare al valorii artistice a unui proiect care este finanțat: „Ca autoritate publică județeană, noi avem o strategie de cultură la nivelul județului Timiș și niște direcții pe care dorim să le dezvoltăm, respectiv avem anumite angajamente în cadrul proiectului Timișoara Capitală Europeană a Culturii, anumite zone din Bid Book pe care ni le-am asumat. Interpretarea acestui criteriu al valorii artistice trebuie să-l expunem prin filtrul acestor responsabilități care există în atribuțiile Consiliului Județean. Concret, noi evaluăm valoarea artistică care este în conformitate cu direcțiile artistice pe care ni le dorim să le promovăm prin strategia de comunicare a Județului Timiș și acele zone din Bid Book pe care ni le-am asumat. Deci, aceste zone și acele direcții pe care ni le-am asumat noi în Bid Book au prioritate. Nu spunem că excludem celelalte care vin poate cu alte idei culturale, dar dacă avem suficient de multe proiecte care se mulează pe strategia noastră și pe responsabilitatea noastră din proiectul Capitală Europeană a Culturii, atunci acelea trebuie să le tratăm și să le finanțăm cu prioritate, pentru că altfel ar rămâne o inconsecvență, o inconsistență cu documentele noastre strategice și cu asumările noastre prin documente, prin hotărâri și prin angajamente luate în fața Comisiei Europene și a celorlalți parteneri din cadrul proiectului.”
În perioada de transparență decizională, la CJ au existat mai multe întâlniri cu operatori culturali, inclusiv în ceea ce privește realizarea ghidului de finanțare. Cele mai multe proiecte depuse au fost pe componenta ce se referă la ONG-uri care sunt din Timișoara, iar Consiliul Județean nu se putea substitui Primăriei Timișoara, care a ales să nu mai finanțeze proiecte culturale anul acesta.
„CJ Timiș are o responsabilitate zonală pentru întreg județul, nu numai pentru Timișoara. Avem deja dedicată o componentă exclusiv pentru programul Capitală Europeană a Culturii, unde majoritatea dintre aceste proiecte depuse și câștigate, 221 la număr, sunt tot în Timișoara, deci proporția se păstrează. Așadar, e injust să i se impute CJ că nu a pus la dispoziție și mai mulți bani, din moment ce Primăria Timișoara a alocat zero lei pentru celelalte proiecte care nu sunt incluse în programul Capitală Europeană a Culturii deși Comisia Europeană a specificat foarte clar și asta este regula, anume că acele proiecte care se referă la Capitală Europeană a Culturii sunt suplimentare față de bugetele anuale alocate de obicei pentru zona culturală. Or, aici acest criteriu nu este respectat până acum de Primăria Timișoara, dar sperăm că până la sfârșitul anului să dea drumul și ei la acel program obișnuit de finanțare a proiectelor culturale cu care operatorii culturali au fost obișnuiți în fiecare an”, spune Alin Nica.
